În temeiul articolului 6 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 143-144, art. 587), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în scopul transpunerii Directivei Parlamentului European şi Consiliului 90/269/CEE din 29 mai 1990 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de producere a unor afecţiuni dorsolombare (a patra directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 156/9 din 21 iunie 1990, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Prezenta hotărîre stabileşte Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de producere a unor afecţiuni dorsolombare.
    2. În sensul prezentei hotărîri, prin „manipulare manuală a încărcăturilor” se înţelege orice tip de transportare manuală sau susţinere manuală a unei încărcături de către unul sau mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, coborîrea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea încărcăturii, care, date fiind caracteristicile acesteia sau condiţiile ergonomice nefavorabile, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de producere a unor afecţiuni dorsolombare.
    3. Angajatorii trebuie să ia măsuri organizatorice sau să utilizeze echipamente mecanice corespunzătoare, pentru a evita necesitatea manipulării manuale a încărcăturilor de către lucrători.
    4. În cazul în care nu se poate evita necesitatea manipulării manuale a încărcăturilor de către lucrători, angajatorii trebuie să ia măsuri organizatorice, să utilizeze sau să furnizeze lucrătorilor mijloace adecvate, pentru a reduce riscul pe care îl implică manipularea manuală a încărcăturilor, luînd în considerare elementele de referinţă prevăzute în anexa nr. 1.
    5. În toate cazurile în care manipularea manuală a încărcăturilor de către lucrători nu poate fi evitată, angajatorii trebuie să organizeze posturile de lucru astfel încît manipularea să fie cît mai sigură şi cu risc cît mai mic posibil pentru sănătatea lucrătorilor, fiind obligaţi, de asemenea:
    1) să evalueze, în prealabil, condiţiile de securitate şi de sănătate în muncă pentru tipul de lucrare respectiv şi să examineze, în special, caracteristicile încărcăturilor, ţinînd cont de elementele de referinţă prevăzute în anexa nr. 1;
    2) să ia măsuri pentru a evita sau pentru a reduce riscurile profesionale, în special de producere a unor afecţiuni dorsolombare, ţinînd cont de elementele de referinţă prevăzute în anexa nr. 1. 
    6. Pentru punerea în aplicare a art. 10 alin. (4) lit. c)  şi a art. 21 şi 22 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008, angajatorii  trebuie să ţină cont de factorii individuali de risc prevăzuţi în anexa nr. 2.
    7. În vederea efectuării unei analize multifactor, pot fi luaţi în considerare simultan diferiţi factori prezentaţi în anexele nr. 1 şi 2.
    8. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să fie informaţi de către angajatori despre toate măsurile cu privire la protecţia securităţii şi stării de sănătate ce trebuie puse în practică pentru aplicarea prezentei hotărîri. Angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora primesc informaţii generale şi, ori de cîte ori este posibil, informaţii precise cu privire la:
    1) greutatea încărcăturilor;
    2) centrul de greutate sau porţiunea cea mai grea, în cazul în care conţinutul ambalajului este descentrat.
    9. Angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii beneficiază, în plus, de o instruire adecvată şi informaţii precise cu privire la modul corect de manipulare a încărcăturilor şi la riscurile profesionale la care aceştia se expun, în special dacă aceste sarcini nu sînt efectuate corect din punct de vedere tehnic, avînd în vedere anexele nr. 1 şi 2.
    10. Consultarea lucrătorilor sau a reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cu privire la aplicarea prezentei hotărîri se vor desfăşura în conformitate cu art. 15 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008.


    1. Manipularea manuală a încărcăturii poate prezenta riscuri profesionale, în special de producere a unor afecţiuni dorsolombare, dacă încărcătura este:
    1) prea mare;
    2) ridicată şi deplasată în alternare cu alte munci pînă la 2 ori pe oră şi are greutatea ce depăşeşte:
    - 30 kg pentru bărbaţi;
    - 10 kg pentru femei;
    - 4 kg pentru persoane cu vîrsta cuprinsă între 16 şi 18 ani;
    3) ridicată şi deplasată permanent pe parcursul întregului schimb de lucru şi are greutatea ce depăşeşte:
    - 15 kg pentru bărbaţi;
    - 7 kg pentru femei;
    4) ridicată şi deplasată pe parcursul întregului schimb de lucru de pe suprafaţa de lucru şi are masa însumată pentru fiecare oră a schimbului de lucru ce depăşeşte:
    - 870 kg pentru bărbaţi;
    - 350 kg pentru femei;  
    5) ridicată şi deplasată pe parcursul întregului schimb de lucru de pe podea şi are greutatea însumată pentru fiecare oră a schimbului de lucru ce depăşeşte:
    - 435 kg pentru bărbaţi;
    - 175 kg pentru femei;
    6) greu de mînuit şi de prins;
    7) se află în echilibru instabil sau conţinutul se poate deplasa;
    8) se află într-o poziţie care necesită ţinerea sau manipularea ei la o distanţă de corp sau prin îndoirea sau răsucirea trunchiului;
    9) poate, date fiind aspectul său exterior şi/sau consistenţa sa, să producă vătămări lucrătorilor, în special în cazul unei coliziuni.
    2. Efortul fizic poate prezenta riscuri profesionale, în special de producere a unor afecţiuni dorsolombare, dacă:
    1) este prea mare;
    2) poate fi realizat doar printr-o răsucire a trunchiului;
    3) poate să ducă la o deplasare bruscă a încărcăturii;
    4) este realizat atunci cînd corpul se află într-o poziţie instabilă.
    3. Caracteristicile mediului de lucru pot spori riscurile profesionale, în special de producere a unor afecţiuni dorsolombare, dacă:
    1) nu există suficient spaţiu, în special pe verticală, pentru desfăşurarea activităţii;
    2) solul prezintă denivelări, acestea constituind pericole de împiedicare, sau este alunecos pentru încălţămintea lucrătorului;
    3) amplasarea sau mediul de lucru împiedică manipularea încărcăturilor la o înălţime sigură sau într-o poziţie confortabilă a lucrătorului;
    4) solul sau planul de lucru prezintă denivelări care implică manipularea încărcăturii la diferite niveluri;
    5) solul sau planul de sprijin nu este stabil;
    6) componentele microclimatului nu corespund Cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă.
    4. Activitatea poate prezenta riscuri profesionale, în special de producere a unor afecţiuni dorsolombare, dacă implică una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
    1) efort fizic prea frecvent sau prea prelungit, care implică în special coloana vertebrală;
    2) perioadă insuficientă de odihnă fizică sau recuperare;
    3) distanţe excesive de ridicare, coborîre sau transport;
    4) un ritm al muncii impus de un proces de muncă care nu poate fi modificat de către lucrător.


    1. Lucrătorul este expus unor riscuri dacă:
    1) nu este potrivit din punct de vedere fizic să execute sarcina respectivă;
    2) poartă îmbrăcăminte, încălţăminte sau alte accesorii personale necorespunzătoare;
    3) nu are cunoştinţe sau instruire suficientă sau specifică.