În vederea realizării prevederilor Legii contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 și a Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice pe anii 2013-2020, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 573 din 6 august 2013,
    1. Se aprobă Conceptul pentru elaborarea Standardelor Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, conform anexei nr.1.
    2. Se aprobă Planul de acțiuni pentru elaborarea Standardelor Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, conform anexei nr.2.
    3. Se pune în sarcina Consiliului pentru Standarde de evidență contabilă în sectorul public elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public în conformitate cu Planul de acțiuni prevăzut de Concept.
    4. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcina viceministrului finanțelor, președinte al Consiliului pentru standarde de evidență contabilă în sectorul public, dlui Cicibaba Iuri.

    VICEMINISTRUL FINANȚELOR                         Maria CĂRĂUȘ

    Nr. 159. Chişinău, 27 decembrie 2016.


    SNCSP                 Standardele Naționale de Contabilitate
                                  pentru Sectorul Public
    IPSAS                   Standardele Internaționale de Contabilitate
                                  pentru Sectorul Public
    SIIECSP               Sistemul Informaţional Integrat de Evidenţă
                                  Contabilă în Autorităţile Publice
    GFS                       Statistica Finanțelor Guvernamentale

    Reformarea contabilității în sectorul public este condiționată în mare măsură de reformarea și dezvoltarea managementului finanțelor publice.
    Relevanța perfecționării acestui domeniu este definită prin faptul că anume sistemul de contabilitate și raportare asigură evidența și situațiile financiare despre active și angajamente ale sectorului bugetar, venituri și cheltuieli, rezultate financiare ale autorităților/instituțiilor bugetare, necesare pentru luarea deciziilor oportune și eficiente de management financiar.
    Obținerea informației fiabile și de înaltă calitate cu privire la activitățile economice ale autorităților/instituțiilor bugetare, care să răspundă necesităților utilizatorilor, poate fi realizată numai în cazul existenței unei metodologii de evidență contabilă și raportare complexă, aliniată la standardele internaționale acceptate, care sînt Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS).
    Scopul prezentului Concept este de a defini viitorul cadru de contabilitate pentru sectorul bugetar în Republica Moldova, setarea intervalului de timp și măsurilor necesare pentru a elabora și a introduce Standardele Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (SNCSP).
    2. Situația actuală și acțiuni de reformare a contabilității în sectorul bugetar din Republica Moldova
    2.1. Situația actuală a sistemului de contabilitate din sectorul bugetar
    Republica Moldova a moștenit sistemul sovietic de contabilitate din sectorul bugetar. Contabilitatea în sectorul bugetar a fost reglementată de mai multe planuri de conturi contabile și instrucțiuni de evidență contabilă. În aprilie 2007 a fost aprobată Legea contabilității în scopul reglementării contabilității atât în sectorul corporativ, cât și în sectorul bugetar. În prezent, Legea contabilității stabilește cadrul de reglementare comun pentru contabilitate și raportare financiară aplicabilă atât pentru instituțiile din sectorul bugetar, cât și entitățile din sectorul privat și conține aspecte metodologice generale privind organizarea contabilității şi raportarea financiară în Republica Moldova.
    Republica Moldova este în proces de reformare a sistemului bugetar, inclusiv prin îmbunătățirea managementului finanțelor publice, contabilității și raportării financiare. Scopul reformei - consolidarea eficacității, eficienței, responsabilității și transparenței gestionării finanțelor publice.
    Astfel, în ultimii 2 ani, în vederea îmbunătățirii managementului finanțelor publice au fost elaborate și aprobate acte legislative și normative, ajustate la cerințele GFS 2001:
    - Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014;
    - Clasificația bugetară în redacție noua, aprobată prin ordinul ministrului finanțelor nr. 208 din 24 decembrie 2015;
    - Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor nr.215 din 28 decembrie 2015;
    - Planul de conturi contabile unic în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2015;
    - Structura Raportului semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia, componența și formatul formularelor de raport, aprobat prin ordinul ministrului finanțelor nr.219 din 29 decembrie 2015.
    În prezent, evidenţa operațiunilor aferente executării de casă a mijloacelor bugetului public naţional se asigură de către Ministerul Finanțelor - Trezoreria de Stat şi trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanţelor în conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor.
    Evidenţa contabilă și raportarea financiară în instituțiile bugetare se ține în baza Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, precum și altor acte normative.
    De asemenea, în anul 2015 a fost elaborat un Studiu privind Analiza discrepanțelor dintre metodologiile de contabilitate și raportare ale sectorului public național și practicile internaționale. Scopul Studiului a constat în compararea metodologiei curente aferente contabilității și raportării financiare în sectorul public cu practicile internaționale. În urma analizei efectuate s-a identificat că metodologia actuală de contabilitate și raportare diferă de IPSAS.
    Studiul respectiv servește drept bază pentru continuarea activităților în domeniul reformării contabilității în sectorul bugetar.
    Unul dintre elementele-cheie ale reformei managementului finanțelor publice în Republica Moldova este de a alinia evidența contabilă și raportarea financiară din sectorul bugetar la Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS). Îmbunătățirea sistemului contabil în sectorul bugetar este unul din obiectivele propuse în Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice pe anii 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 573 din 6 august 2013. Această acțiune a fost inclusă și în Matricea politicilor de reformă ca una din condițiile îmbunătățirii controlului și raportării financiare, stabilite în baza Acordului de finanţare încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană.
    Întru realizarea măsurii respective, Ministerul Finanțelor, prin ordinul nr.202 din 17 decembrie 2015, a creat un Consiliu pentru Standarde de evidență contabilă în sectorul public - organ consultativ pentru asigurarea următoarelor procese:
    - elaborarea Standardelor naționale de evidenţă contabilă în sectorul bugetar, aliniate la IPSAS;
    - elaborarea/modificarea actelor normative în domeniul contabilităţii şi raportării financiare, inclusiv a Planului de conturi contabile.
    Un sistem de contabilitate complex şi coerent este necesar pentru a sprijini raportarea financiară şi pentru a asigura transparenţa gestionării finanțelor publice.
    2.2. Beneficiile utilizării regulilor IPSAS
    Globalizarea economiei mondiale și a piețelor financiare a contribuit la recunoașterea IPSAS ca bază metodologică comună pentru pregătirea raportării financiare comparabile și de înaltă calitate pentru sectorul bugetar.
    Experiența altori țări reflectă că astfel de caracteristici calitative ca inteligibilitatea, relevanța, fiabilitatea și comparabilitatea informațiilor, sunt realizate prin utilizarea directă a standardelor internaționale sau folosindu-le ca bază pentru construirea unui sistem național de contabilitate și raportare financiară.
    Beneficiile preluării regulilor din IPSAS sînt evidente și vor asigura:
    - îmbunătățirea calității planificării strategice, elaborării politicilor bugetar-fiscale, gestionării finanțelor publice și sporirea eficienței în alocarea resurselor bugetare;
    - sporirea calității informațiilor financiare, ceea ce va permite mai multe oportunități de evaluare a performanței sectorului bugetar;
    - sporirea integrității prevederilor bugetului, contabilității financiare și raportării statistice;
    - sporirea transparenței raportării financiare;
    - îmbunătățirea gestionării activelor statului și asigurarea cu informații mai exacte și complete;
    - posibilitatea de a se adapta mai ușor la schimbări;
    - asigurarea posibilității comparării cu rapoartele financiare ale altor țări.
    Reformele în domeniul respectiv se desfășoară în unele țări europene, precum și în unele țări din Asia Centrală. Aceste reforme implică introducerea standardelor naționale de contabilitate în sectorul public, în conformitate cu IPSAS.
    Un sistem fiabil de contabilitate și raportare este o premisă și un factor de suport pentru alte domenii ale reformei managementului finanțelor publice.
    2.3. Abordări pentru introducerea IPSAS
    Practicile internaționale presupun utilizarea a două abordări pentru introducerea IPSAS:
    1. Aprobarea directă a IPSAS – utilizarea IPSAS în calitate de standarde naționale de contabilitate;
    2. Aprobarea indirectă a IPSAS – utilizarea IPSAS ca bază pentru elaborarea unui sistem național de contabilitate și raportare financiară. Această abordare oferă posibilitatea de a realiza diferite niveluri de conformitate a standardelor naționale de contabilitate (SNCSP) cu standardele internaționale (IPSAS).
    În ambele cazuri există atât avantaje cât și dezavantaje.
    Abordarea bazată pe aprobarea directă a IPSAS – permite implementarea standardelor deja existente, eliminând costurile de dezvoltare. Dar și în acest caz, este necesar de a asigura traducerea IPSAS în limba de stat, care necesită timp semnificativ și costuri. Implementarea standardelor este imposibilă fără o pregătire calitativă a personalului, și, prin urmare, este necesară organizarea unor instruiri privind aplicarea metodologiei standardelor internaționale și aspectelor practice de implementare a acestora; elaborarea sistemului informațional de contabilitate. Aceste activități necesită resurse financiare importante și eforturi organizatorice.
    Abordarea indirectă a IPSAS – elaborarea standardelor naționale de contabilitate pentru sectorul bugetar, bazate pe IPSAS, permite să se țină cont de specificul țării, politicile bugetar-fiscale promovate și de a reacționa prompt la schimbări.
    Opțiunea respectivă se utilizează în unele țări (Ucraina, Georgia, Rusia și altele țări), care au avut un sistem de contabilitate similar cu cel al Republicii Moldova.
    Ținând cont de abordările existente, Ministerul Finanțelor a stabilit că în Republica Moldova se vor elabora și implementa Standarde Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, bazate pe IPSAS.
    De regulă, reformele similare se realizează cu implicarea și suportul unor proiecte finanțate din surse externe și/sau experților internaționali.
    2.4. Metodele de recunoaștere a contabilității
    Federația Internațională a Contabililor a elaborat standarde pentru subiecții care utilizează metoda contabilității de casă, cât și pentru cei care folosesc metoda de angajamente.
    Conceptual diferențele dintre metodele contabile determină avantajele și dificultățile acestora.
    Contabilitatea de casă este destul de simplă, dar are unele limitări semnificative, și anume informație limitată. Metoda de casă permite crearea rapoartelor numai în baza veniturile încasate și plăților efectuate în perioada de raportare. Astfel de informații nu sunt suficiente pentru utilizatori pentru luarea deciziilor.
    Contabilitatea de angajamente permite generarea informației calitative și depline.Informația furnizată ne permite să luăm decizii, nu numai în baza acelor active care urmează a fi administrate și menținute pe parcursul perioadei de raportare, dar să facem prognoze pentru active, care vor fi finanțate în perioadele următoare.
    Metodele de contabilitate aplicate de majoritatea țărilor nu sunt strict bazate pe metoda de casă și metoda de angajamente. Acestea aplică metoda de casă modificată sau metoda de angajamente modificată.
    Metoda de casă modificată oferă posibilitatea înregistrării nu numai operațiunilor privind fluxul mijloacelor bănești, dar și unor active și pasive, pentru care sînt introduse conturi suplimentare.
    Metoda de angajamente modificată prevede înregistrarea operațiunilor la momentul apariției tranzacției, și anume calcularea veniturilor și cheltuielilor și recunoașterea unor active și pasive. Totodată, unele operațiuni economice sînt reflectate în evidența contabilă la momentul efectuării plăților în baza metodei de casă.
    Alegerea metodei de contabilitate este o problemă fundamentală în reforma sistemului contabil și de raportare. Astfel, Ministerul Finanțelor, pe măsura elaborării/dezvoltării standardelor naționale de contabilitate, va determina nivelul aplicării metodei de angajamente modificată utilizate pentru ținerea evidenței contabile.
    În prezent, contabilitatea și raportarea în sectorul bugetar se desfășoară în bază metodei de angajamente cu utilizarea elementelor din metoda de casă. În special, contabilitatea se efectuează:
    • în sistemul trezorerial – în baza metodei de casă;
    • în autoritățile/instituțiile bugetare - în baza metodei de angajamente.
    3. Scopul și obiectivele reformei
    Scopul reformei este de a îmbunătăți evidența contabilă și calitatea raportării financiare prin aplicarea contabilității de angajamente modificată, bazate pe principiile fundamentale ale IPSAS.
    Obiectivele reformei sînt:
    Obiectivul 1. Elaborarea și aprobarea cadrului legislativ și normativ relevant;
    Obiectivul 2. Actualizarea Sistemului Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice;
    Obiectivul 3. Fortificarea capacităților pentru implementarea SNCSP;
    Obiectivul 4. Implementarea SNCSP.
    Atingerea obiectivelor propuse se va efectua în patru etape, în perioada anilor 2017 – 2027, prin realizarea următoarelor sarcini:
    Etapa I: anii 2017-2019
    Obiectivul 1: Elaborarea și aprobarea cadrului legislativ și normativ relevant:
    1.1. Elaborarea SNCSP, în baza IPSAS;
    1.2. Modificarea Planului de conturi contabile și corespondenței conturilor în baza regulilor din SNCSP;
    1.3. Elaborarea indicațiilor metodologice privind aplicarea SNCSP;
    1.4. Elaborarea/modificarea cadrului legislativ.
    Etapa II: anul 2020
    Obiectivul 1: Elaborarea și aprobarea cadrului legislativ și normativ relevant:
    1.5. Aprobarea și publicarea SNCSP;
    1.6. Aprobarea și publicarea Planului de conturi contabile.
    Obiectivul 2. Elaborarea/modificarea Sistemului Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice:
    2.1. Elaborarea/modificarea Sistemului Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice și Planului de conturi contabile, în baza regulilor din SNCSP.
    Obiectivulul 3. Fortificarea capacităților pentru implementarea SNCSP:
    3.1. Instruirea formatorilor privind aplicarea SNCSP.
    Etapa III: anul 2021
    Obiectivul 1: Elaborarea și aprobarea cadrului legislativ și normativ relevant:
    1.7. Examinarea cadrului normativ și, la necesitate, înaintarea propunerilor de modificare a acestuia.
    Obiectivul 2. Elaborarea/modificarea Sistemului Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice:
    2.1. Elaborarea/modificarea Sistemului Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice și Planului de conturi contabile, în baza regulilor din SNCSP;
    2.2. Instruirea personalului din autoritățile bugetare pentru testare/pilotare Sistemul Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice.
    Obiectivul 3: Fortificarea capacităților pentru implementarea SNCSP:
    3.2. Traducerea SNCSP în limba rusă;
    3.3. Asigurarea continuității instruirii privind aplicarea SNCSP;
    3.4. Instruirea personalului din autoritățile/instituțiile bugetare privind aplicarea SNCSP cu utilizarea Sistemului Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice.
    Etapa IV: anii 2022 – 2027
    Obiectivul 4: Implementarea SNCSP:
    4.1. Implementarea SNCSP, a Planului de conturi și a Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice atât la nivel central, cât și la nivel local.
    Ministerul Finanțelor intenționează de a menține metoda de casă pentru asigurarea executării procesului bugetar aplicat și în prezent în Republica Moldova.
    SNCSP vor fi bazate pe metoda de angajamente modificată, cu excepția recunoașterii unor venituri și cheltuieli – care se vor menține pe baza contabilității de casă, așa ca:
    - veniturile fiscale și vamale ale bugetului;
    - contribuțiile de asigurări sociale de stat și primele de asigurări obligatorii de asistenţă medicală;
    - transferurile interbugetare.
    Recunoașterea elementelor contabile respective în baza contabilității de casă este cea mai rațională modalitate de a măsura aceste operațiuni economice pe termen mediu.
    Beneficiile reformei contabilității și raportării vor fi:
    1) îmbunătățirea raportării financiare în sistemul bugetar;
    2) generarea informației despre costul total al programelor și activităților Guvernului;
    3) îmbunătățirea gestionării activelor și pasivelor, precum și evaluării performanțelor;
    4) sporirea transparenței informației financiare.
    În Republica Moldova domeniul de aplicare al SNCSP va acoperi autoritățile/instituțiile bugetare care sînt finanţate de la bugetele componente ale bugetului public naţional.
    4. Implementarea reformei
    Obiectivul 1: Elaborarea și aprobarea cadrului legislativ și normativ relevant
    Sarcina 1.1. Elaborarea SNCSP, în baza IPSAS.
    La determinarea consecutivității dezvoltării Standardelor Naționale de Contabilitate se va ține cont de complexitatea standardelor și legăturilor dintre ele. SNCSP se vor elabora în trei seturi, după cum urmează:
    Elaborarea primului set de SNCSP (zece), bazate pe IPSAS, pînă la finele anului 2017:
    SNCSP „Prezentarea Situațiilor Financiare”
    SNCSP „Situațiile Fluxurilor de Trezorerie”
    SNCSP „Politici Contabile, Modificări ale Estimărilor Contabile, Erori”
    SNCSP „Costurile Îndatorării”
    SNCSP „Contracte de Construcții”
    SNCSP „Stocuri”
    SNCSP „Contracte de Leasing”
    SNCSP „Imobilizări corporale”
    SNCSP „Provizioane, Datorii Contingente și Active Contingente”
    SNCSP „Imobilizări Necorporale”.
    Elaborarea al doilea set de SNCSP (doisprezece), pînă la finele anului 2018:
    SNCSP „Efectele Variației Cursurilor de Schimb Valutar”
    SNCSP „Venituri din tranzacţiile de schimb”
    SNCSP „Evenimente Ulterioare Datei Închiderii Exerciţiului”
    SNCSP „Investiţii Imobiliare”
    SNCSP „Deprecierea Activelor generatoare de alte fluxuri decât cele de trezorerie”
    SNCSP „Venituri din tranzacții altele decât cele de schimb (taxe și transferuri)”
    SNCSP „Prezentarea Informaţiilor Bugetare în Situaţiile Financiare”
    SNCSP „Beneficiile Angajaţilor”
    SNCSP „Deprecierea Activelor Generatoare de Numerar”
    SNCSP „Agricultura”
    SNCSP „ Instrumente Financiare”
    SNCSP „Acorduri de Concesiune a Serviciilor - Concendent”.
    Elaborarea al treilea set de SNCSP (opt), pînă la finele anului 2019:
    SNCSP „Raportarea pe Segmente”
    SNCSP „Prezentarea Informațiilor privind Părțile Legate”
    SNCSP „Divulgarea Informaţiilor Financiare privind Sectorul Administraţiei Publice”
    SNCSP „Situațiile Financiare Separate
    SNCSP „Situații Financiare Consolidate”
    SNCSP „Investiții în Entitățile Asociate și Asocieri în Participațiune”
    SNCSP „Aranjamente Comune”
    SNCSP „Prezentarea Informațiilor de Interese în Alte Entităţi”.
    Ținînd cont de faptul că IPSAS se află permanent în dezvoltare, pe măsura elaborării standardelor naționale de contabilitate, structura și numărul standardelor pot fi modificate.
    Sarcina 1.2. Modificarea Planului de conturi contabile și corespondenței conturilor în baza regulilor din SNCSP.
    Planul de conturi actual nu permite acumularea informației suficiente pentru a genera rapoarte financiare în conformitate cu IPSAS și rapoarte bugetare. Pentru a raporta în conformitate cu GFS și IPSAS este nevoie de mai multă informație.
    Prin urmare, este necesar modificarea Planului de conturi pentru a reflecta fluxuri complexe de informații.
    Sarcina 1.3. Elaborarea indicațiilor metodologice privind aplicarea SNCSP.
    Întru explicarea cerințelor și regulilor de aplicare a SNCSP, se vor elabora documente, și anume indicații metodologice, care vor include exemple de reflectare a operațiunilor economice efectuate în sectorul bugetar prin aplicarea Planului de conturi contabile.
    Sarcina 1.4. Elaborarea/modificarea cadrului legislativ.
    Reglementările Legii contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 în vigoare sunt axate pe sectorul corporativ, respectiv, pentru sectorul bugetar au un caracter fragmentat. Ținînd cont de faptul că, în prezent, se transpune Directiva UE privind contabilitatea și, respectiv, se elaborează Legea contabilității în redacție nouă, instituţiile bugetare au fost excluse din domeniul de aplicare al legii. În acest context, Ministerul Finanțelor urmează să inițieze elaborarea/modificarea cadrului legislativ pentru a stabili cadrul juridic, cerințe unice și reglementare a contabilității pentru sectorul bugetar.
    Sarcina 1.5. Aprobarea și publicarea SNCSP.
    Proiectele SNCSP se vor examina de către Consiliul pentru standarde de evidență contabilă în sectorul public. După definitivarea acestora, standardele se vor prezenta ministrului finanțelor spre aprobare. Ulterior, standardele aprobate se vor publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina oficială a ministerului.
    Sarcina 1.6. Aprobarea și publicarea Planului de conturi contabile.
    Proiectul Planului de conturi contabile se va examina de către Consiliul pentru Standarde de evidență contabilă în sectorul public. După definitivarea acestuia, Planul de conturi va fi prezentat ministrului finanțelor spre aprobare. Ulterior, Planul de conturi contabile aprobat se va publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina oficială a ministerului.
    Sarcina 1.7. Examinarea cadrului normativ și, la necesitate, înaintarea propunerilor de modificare a acestuia.
    Se va identifica și examina cadrul normativ care conține pevederi aferente evidenței contabile și raportării financiare în sectorul bugetar și, la necesitate, se vor înainta propuneri de modificare și completare ale acestora, întru alinierea la prevederile standardelor și Planului de conturi contabile.
    Obiectivul 2. Elaborarea/modificarea Sistemului Informaţional Integrat de Evidenţă Contabilă în Autorităţile Publice.
    Implementarea cu succes a reformelor în domeniul contabilității implică ajustarea sistemelor automatizate de evidenţă contabilă utilizate în sectorul bugetar, precum și asigurarea interconectării acestora cu Sistemul Informațional de Management Financiar al Ministerului Finanțelor.
    Avantajul utilizării sistemului informațional de evidentă contabilă de către autoritățile/instituțiile bugetare constă în asigurarea evidenței contabile de calitate, minimalizarea timpului pentru întocmirea rapoartelor financiare, minimizarea erorilor umane, precum și aplicarea în mai mare măsură a potențialului uman la efectuarea analizelor, prognozelor şi altor activități necesare.
    Sarcina 2.1. Elaborarea/modificarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice și Planului de conturi contabile, în baza regulilor din SNCSP.
    De menținerea și ajustarea sistemului informațional la modificările cadrului legal și normativ în domeniul contabilităţii, proceselor de elaborare şi executare a bugetelor, mecanismelor de gestionare a finanţelor publice, precum şi la solicitările utilizatorilor de îmbunătățire al acestuia, este responsabilă Î.S. „Fintehinform”. În acest scop, în cadrul întreprinderii, activează un grup de persoane specializate atât în domeniul tehnologiilor informaționale, cât şi în domeniul evidenţei contabile, instruite în domeniul respectiv.
    Sarcina 2.2. Instruirea personalului din autoritățile bugetare pentru testare/pilotare Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice.
    Întru evaluarea aplicării SNCSP prin utilizarea sistemului informațional, procesul de implementare a sistemului nou de contabilitate în sectorul bugetar va fi precedat de procesele de testare și pilotare. Procesele de testare și pilotare vor oferi identificarea erorilor posibile, respectiv, înlăturarea acestora, precum și îmbunătățirea metodologiei de aplicare a Planului de conturi contabile noi, SNCSP, precum și a sistemului informațional.
    Obiectivul 3. Fortificarea capacităților pentru implementarea SNCSP.
    Un rol deosebit în implementarea reformelor în domeniul contabilității și a SNCSP îi revine formării profesionale a contabililor din sectorul bugetar și a conducătorilor autorităților/instituțiilor bugetare.
    Dezvoltarea abilităților și adaptarea cunoștințelor acestora la schimbările cadrului legislativ și normativ constituie un suport important pentru instituirea noului sistem de contabilitate.
    Instruirea calitativă și eficientă a specialiștilor din domeniul contabilității poate fi realizată prin pregătirea formatorilor cu contribuția și susținerea experților străini.
    Sarcina 3.1. Instruirea formatorilor privind aplicarea SNCSP.
    Instruirea numărului mare de contabili, la toate nivelele administrației publice, se va efectua prin utilizarea modelului de instruire în cascadă.
    Ministerul Finanțelor va asigura pregătirea formatorilor din autoritățile publice centrale și autoritățile publice locale de nivelul II, care ulterior vor disemina informația personalului autorității, instituțiilor subordonate și autorităților publice locale de nivelul I.
    Utilizarea metodei de formare în cascadă va asigura instruirea tuturor contabililor din sectorul bugetar, atât cu funcții de conducere, cât și cu funcții de execuție, respectiv, diminuînd riscurile de implementare a reformelor în domeniul contabilității, precum și a implementării SNCSP.
    Programele de instruire se vor axa pe principiile generale de contabilitate, prevederile SNCSP, aplicarea noului Plan de conturi contabile, întocmirea noilor formulare de rapoarte financiare, alte informații relevante.
    Sarcina 3.2. Traducerii SNCSP în limba rusă.
    Pentru a asigura traducerea SNCSP în limba rusă, se vor efectua următoarele acțiuni:
    - Achiziționarea serviciilor de traduce;
    - Coordonarea terminologiei de traducere.
    Sarcina 3.3. Asigurarea continuității instruirii privind aplicarea SNCSP.
    Formatorii pregătiți de către Ministerul Finanțelor, urmează să asigure instruirea personalului autoritățiilor, instituțiilor subordonate și autorităților publice locale de nivelul I și să realizeze diseminarea informației privind aplicarea SNCSP la nivel de contabili executori.
    Sarcina 3.4. Instruirea personalului din autoritățile/instituțiile bugetare privind aplicarea SNCSP cu utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice.
    Întru dezvoltarea capacităților personalului din autoritățile/instituțiile bugetare privind utilizarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice la aplicarea SNCSP, ÎS „Fintehinform” de comun cu Ministerul Finanțelor, vor asigura pregătirea formatorilor. Pentru aceasta, se vor forma grupe de lucru și se va acorda suport tehnic/metodologic.
    Obiectivul 4. Implementarea SNCSP
    Sarcina 4.1. Implementarea SNCSP, a Planului de conturi și a Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice atât la nivel central, cât și la nivel local.
    Ministerul Finanțelor intenționează implementarea sistemului de contabilitate și raportare, inclusiv SNCSP, a Planului de conturi contabile și a Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice începînd cu anul 2022.
    Aplicarea în practică a SNCSP și întocmirea rapoartelor financiare ar putea fi dificilă pe parcursul primilor 3-5 ani. Prin urmare, întru asigurarea raportării financiare calitative, în perioada respectivă se va realiza continuitatea dezvoltării cadrului normativ și a Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice, precum și instruirea contabililor din sectorul bugetar.
    5. Riscurile identificate
    Riscurile identificate care pot afecta implementarea reformei în domeniul contabilității sînt:
    • Cunoștințe insuficiente în cadrul Ministerului Finanțelor în aplicarea IPSAS;
    • Riscul politic - neaprobarea cadrului legislativ și normativ;
    • Întârzieri în dezvoltarea Planului de conturi;
    • Întârzieri în dezvoltarea Sistemului Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice;
    • Număr mic de specialiști în cadrul Secției metodologia evidenței contabile în sistemul bugetar;
    • Număr mare de contabili în autorități/instituții bugetare necesar pentru instruire;
    • Lipsa suportului extern necesar pentru dezvoltarea abilităților Ministerului Finanțelor.

    anexa nr.2